Temperaturile aflate în afara intervalului de 12–21 de grade Celsius au fost asociate cu discursul instigator la ură online în SUA, arată un nou studiu.
Analizând miliarde de postări de pe Twitter din SUA, cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research, din Germania, au descoperit că discursul instigator la ură crește atunci când temperaturile sunt prea mari sau prea mici.
Acest lucru indică limitele adaptării la temperaturi extreme și pune în lumină un impact societal încă subestimat al schimbărilor climatice: conflictul în sfera digitală, cu implicații atât în ceea ce privește coeziunea societății, cât și pentru sănătatea mintală.
„Detectând tweeturi ce conțin ură în mai mult de patru miliarde de tweeturi de la utilizatorii din SUA cu ajutorul algoritmului nostru AI și combinându-le cu date meteorologice, am descoperit că atât numărul absolut, cât și ponderea tweeturilor de ură cresc în afara intervalului de confort climatic: oamenii tind să arate un comportament online mai agresiv când este fie prea frig, fie prea cald afară”, afirmă cercetătoarea Annika Stechemesser.
Studiul este publicat în The Lancet Planetary Health.
„A fi ținta discursului instigator la ură online este o amenințare serioasă la adresa sănătății mintale a oamenilor. Literatura psihologică ne spune că ura online poate agrava condițiile de sănătate mintală în special pentru tineri și grupurile marginalizate”, a spus Stechemesser.
„Vedem că în afara intervalului de 12–21°C ura online crește cu până la 12% pentru temperaturi mai mici și cu până la 22% pentru temperaturi mai mari în SUA”, spune ea.
Pentru a ajunge la aceste constatări, autorii au folosit o învățarea automată pentru a identifica aproximativ 75 de milioane de tweeturi de ură formulate în engleză, într-un set de date format din peste 4 miliarde de postări de pe Twitter din SUA între 2014 și 2020.
Ulterior, autorii a analizat modul în care discursul instigator la ură s-a schimbat atunci când temperaturile locale au crescut sau au scăzut. În definirea discursului instigator la ură, cercetătorii s-au ghidat după definiția oficială a ONU: Cazuri de limbaj discriminatoriu cu referire la o persoană sau un grup pe baza religiei, etniei, naționalității, rasei, culorii, descendenței, sexului sau altui factor de identitate.
În SUA, autorii au găsit niveluri scăzute de tweeturi instigatoare la ură într-un „interval de bine” de 12–21 °C; minimul de tweeturi de ură este atins pentru temperaturi între 15 și 18°C. Temperaturile mai mari și mai scăzute sunt legate de creșterea tweeturilor de ură.
Intervalul precis de temperatură pentru starea de bine variază puțin în funcție de zonele climatice, în funcție de temperaturile comune. Temperaturile de peste 30°C sunt, totuși, legate în mod constant de creșterea puternică a urii online în toate zonele climatice și în toate statutele socioeconomice, cum ar fi venituri, credințe religioase sau preferințe politice, notează Medical Xpress.
Acest lucru indică limitele capacității de adaptare la temperatură: „Chiar și în zonele cu venituri mari în care oamenii își permit aer condiționat și alte opțiuni de atenuare a căldurii, observăm o creștere a discursului instigator la ură în zilele extrem de călduroase”, spune Anders Levermann, coautor al studiului.
„Cu alte cuvinte: există o limită cu privire la cât pot suporta oamenii. Astfel, există limite probabile de adaptare la temperaturi extreme și acestea sunt mai mici decât cele stabilite de limitele noastre fiziologice”, a continuat el.
Consecințele unui comportament online mai agresiv pot fi grave, deoarece s-a constatat că discursul instigator la ură are un impact negativ asupra sănătății mintale a victimelor urii online. De asemenea, poate fi predictiv pentru crimele motivate de ură în lumea offline.
„Timp de secole, cercetătorii s-au întrebat cum afectează condițiile climatice comportamentul uman și stabilitatea societății”, spune Leonie Wenz.
„Acum, având schimbări climatice în desfășurare, este mai important ca niciodată. Rezultatele noastre evidențiază discursul instigator la ură online drept un nou canal de impact prin care schimbările climatice pot afecta coeziunea generală a societății și sănătatea mintală a oamenilor”, a continuat Wenz.
„Deci asta înseamnă că reducerea emisiilor foarte rapidă și drastică nu îi va aduce beneficii doar lumii exterioare. Protejarea climei de încălzirea globală excesivă este, de asemenea, esențială pentru sănătatea noastră mintală”, a concluzionat ea.
Vă recomandăm să citiți și:
Oamenii cu fețe similare ar putea avea și ADN-ul similar, spun cercetătorii
De ce cauzează căldura durere? Oamenii de știință au aflat răspunsul
Cum afectează schimbările de mediu formele ARN-ului în celulele vii?